Suntem cat ne permitem sa fim.
Puterea noastra este nelimitată, însă există ceva care limitează. Acest lucru se întâmplă atunci când ființă umană este în totalitate în minte.
Să presupunem că ființă umană experimenteaza ceva. Primul lucru care vine în minte este întrebarea: de ce se întâmplă acel lucru, cum a ajuns acolo și multe alte idei nefolositoare care vor extrage ființă umană din intuiție și o vor menține în minte.
Apoi intervine trecerea cu vederea, pentru că nu are logică. Pentru minte, tot ce nu are logică nu este util. Câtă seducție… Da, mintea va scoate ființă umană din prezență, menținand activ labirintul său, astfel ființă umană rămâne captiva în idei dintre cele mai abstracte. Eliberarea captivității minții ! Igiena mentală este la fel de utilă precum igiena corporală. Dacă se detoxifica trupul și exteriorul, iar în minte toate circula o multitudine de idei care încep să se manifeste în exterior, mai apoi, după o vreme, se naște întrebarea: de ce se experimenteaza acelea? Acelea sunt experimentate deoarece a fost permis la un moment dat să fie, a fost permis unei idei fără sens să ia formă în viața fiintei umane. Astfel ideea băltește in energiile proprii, creații proprii. Tot ce este gândit, fie pozitiv sau negativ, rămâne agățat pentru o viitoare manifestare, în energii proprii. Munca reală reprezintă înțelegerea, depistarea și parcurgerea mecanismului mental, unde ego-ul străbate, plin de înfumurare, exteriorul și în care ființă umană se percepe în “eu”!
Abandonul
Eliberarea blocajelor. Eliberarea iluziilor. Eliberarea tuturor gandurilor ce aleargă fără țel prin mintea umana. Eliberarea de atașamente.
Învățănd a se trai clipa ca și cum ar fi ultima clipa, reprezintă întregul.