Calatoria in Atlantida


Am ajuns urmând firicelul plăpând de apă, la o cascadă care curgea după ce adunase toate firicelele de apă, care Unite deveniseră o veritabilă cascada ce își lăsă picaturile de apă să cadă în timp și spațiu, coborând către rai, raiul cel pe care îl căutasem atât de mult timp și care îl regăsisem în atât de puțin și atât de jos dincolo de nivelurile pe care aș fi putut vreodată să îmi imaginez că le voi putea răzbate și atinge cu mintea și cu inima într-o fuziune completă.

Când valurile atingeau pământul se deschideau lumile nevăzute iar până să ajungă jos undeva in mijlocul lor îmi deschisesem portal pentru a călători. Acesta se unise cu acela al locului, poarta dintre lumi, iar eu Spirit curios am intrat.
Priveam in spate și observăm că portalul unit cu cel al creației mele era scos din timpuri și spații iar pe el observăm cu apa căuta informația asimila informația și pe când totul în jur apa din cascada își urma cursul firesc în coborâre, prin portalul pe care tocmai ce îl trecusem apa urca aidoma …în sus…contra a ceea ce era din minte că sa fie un mod firesc iar eu fascinata priveam încă aceasta minunata manifestare când deodată un zumzet îmi ajunse în ureche și am întors privirea sa vad ce este acela. Lângă mine era o ființă luminoasă conturata cu valurile a ceea ce puteam eu sa percep că fiind o rochie, formata dintr-un amestec de culori transparente albastru verde, ființa care îmi comunica telepatic.
-bine ai venit in Atlantida Spirit Divin… sa mergem…


Încă fascinată de acest portal prin care abia intrasem abia auzisem salutul de bun venit și îndemnul de a urma ghidul, acesta minunata ființa care avea o dimensiune extrem de mica în comparație cu ceea ce perceam a fi, însă aceasta era astfel creată pentru a observa mult mai ușor și pentru ca eu sa nu mă pierd în alte minunate detalii și să rămân concentrata către acest minunat ghid luminos.
Atlantida…de jur împrejur începea să se contureze o lume noua , o lume divină în care perfecțiunea creatoare pare că își dăduse examenul creației atunci când realizase acest minunat tărâm , un examen în care își pusese toată forța imaginației și născuse din El o lume perfecta plina de culoare nemaintalnita și care imediat îmi veni informația pe unda telepatica că această culoare așa cum eu o percepeam a fost odată pe acest minunat pământ pe care eu acum îl văd verde.
Atât de tare mă fascina acesta culoare încât am vrut sa o ating și cum eu inca mă percepeam cumva suspendată în aer am întrebat ghidul cum pot sa cobor mai jos iar ghidul meu de lumina a zâmbit și fără cuvinte sau alte lămuriri a început să coboare iar eu după acesta. Ajunși mai jos pe acest teritoriu minunat am inceput sa ating aceasta viața , aceste plante care emanau culoarea pe care eu o percepeam mai mult într-un amestec de lila dar cu marginile exterioare in alte culori care își schimbau aspectul și imediat sentimentul că aceasta natura se schimba in culori mi-a venit în minte instantaneu iar când am atins pământul acestui minunat teritoriu in fata mea sa luminat ceea ce arată că un drum și care ducea undeva in zarile portocalii ale acestui cer mirific. Portocaliul străbătea puternic prin norii albaștri și din el se revărsau alte mii de culori încât sunt sigură că am sesizat în acest spectru al luminii mai mult de o sută de culori pe care eu acum nu le voi putea detalia pentru că nu am asemănare in lumea noastră cu care sa le pot compara…
Partea 1

Lasă un răspuns