Vibratia iubirii divine

M-am trezit…canta o melodie a divinului in inima mea si din inima sacra impletindu-se in inima intregului, curgea pretutindeni.

Pretutindeni atingand viata, zambetul puritatii copilului divin, divin, tu doamne sacralitate, sursa binecuvantata prin noi, si din atingerea ta s-au nascut zorii si au curs nopti cu raze de luna imbratisate pe marea lina, veghetorii iubirii atotcuprinzatoare care nascuse viata in foc viu, foc viu curgand pe buze si in inima, foc sacru in ochiul atotvazator, in existenta inaltatoare.

M-am trezit imbratisandu-te, am curs imbratisandu-te.

Am curs in miliarde de ani fara vieti si fara existente.

Am curs fara sa curgem, reunindu-ne in coborarea intr-un trup.

Am curs in esenta si am permis esentei sa fie din insasi esenta atotcuprinzatoare.

Aceasta existenta , acest sacru, aceasta nemurire, acest infinit ce a imbratisat creatia manifestandu-se din imortalitate, manifeatandu-se in primordial.

Mi-am imbratisat existenta si am privit prin ochiii creatiei mele, m-am binecuvantat si am binecuvantat, dintotdeauna, deoarece nascusem nucleul intregului in mine insami.

Nascusem prin viul inimii, focul sacru, renascusem din viul focului, sarutand prin iubire, redandu-ma prin iubire, intregului.

Si cand am inteles, m-am trezit in cantecul sferelor atotcuprinzatoare , plecand catre intreg, dezintegrand vechiul, eliberand iluzii, eliberand viata, renascand in tine energie primordiala, una sunt, in divinul ce curge in fiecare celula, in fiecare por al existentei manifestate, in fiecare suspin din trup treaz in constiinta atotcuprinzatoare pana m-am urcat din nou dincolo de ceruri protectoare, arzand in mine iubirea , iubirea divina , iubirea care imi esti, sacralitate.

Plecand acasa, intors acasa, cuprinzand si invaluind in mine intregul, tu doamne ce treaz in mintea-mi esti, reunit cu intregul, ia-mi mintea, sufla in ea imensa ta iubire acest foc sacru ce-mi mistuie lacrimi nepamantene si transforma-le in binecuvantare.

M-am trezit… si din inima sacra…curgea iubire.

Spirit.

Calator in calatoria existentei.

Prin tine binecuvantandu-te.

Din tine binecuvantandu-te.

Cat esti tu de maret! Maretie necuvantata, exprimarea frumusetii tale…ai ales sa o scrii pe inima ta, inima care iti bate in trup, in trup si pe pamant….si te-ai intors in inima ta, minte calatoare…acasa ascultand existenta si din existenta ai vibrat in inima , minte calatoare, in acasa te-ai regasit…imbratisand inima, ascultand inima sacra, ai simtit…ai inteles si ai vibrat in profunzimea aceasta …vibratia inimii, calda, adanca fara inceput si fara sfarsit ….vibrand, leganand frunze si band roua diminetii devreme in razele de soare la rasarit…vibratie ce curge prin varfurile degetelor in univers si din univers in tine in inefabil, calatoria focului …din inima…vibratie care a cuprins intregul si trupul si mintea si toate s-au contopit…toate s-au regasit in tine suflet si din tine in spirit…pentru ca toate ale tale sunt iubire.

Binecuvantare.

Si liniste atocuprinzatoare care lumineaza prin univers in raze de lumini calatoare, in incomensurabil.

Binecuvantare.

Compasiune si viata cuprinsa de viul infinit

Te-ai imbracat in sacralitate trupeasca si te-ai binecuvantat in viata.

Lasă un răspuns