Ești în viața ta pentru a te înțelege pe tine însuți. Pentru a te înțelege, fii sincer cu tine. Contează ce ești tu în viața ta, dincolo de toată agitația exterioară. Aceasta este ceea ce te împacă, te regăsește, te înalță sau te coboară.
Simt că viața… pleacă, vine, cum zboară, cum se înalță și cum coboară.
Simt clipa ce se dilata , la o margine de infinit, puțin câte puțin, până dincolo de incomensurabil, coborând împreună cu recunoștința prin toți porii, prin toate celulele, prin toată galaxia …suflete expansionate in vis…suflete regăsite în spirit…eliberate, parcurse prin văi și cărări vii, unde urcă liane verzi pe trunchi de copac …simt cum viața, cum suflarea, și viul, și toată existența trece prin fața retinei și se dilată în acum.
Și îmi trece toată viața prin fața.
Mor?
Încă odată pentru a renaște in esență, viu, pur, blând, curat, sincer…in iubire divină.
Simt cum plec ca sa vin și cum vin ca sa plec.
Mintea tace, îmbrățișează existenta și curge prin viață, vis de noiembrie incorporat în roua de pe cer.
Simt cum vin, cum mor, cum renasc, renasc, renasc în același trup, aceiași viață, aceiași existență aceeași …fara credințe și fără minți, recuprinsa in univers. Se dilata clipa, se naște moartea împreună cu viața, în acum.
Pe scena vieții.