Fără simțire lăuntrică – inima – iubire nu s-ar realiza aceasta minunata parcurgere in existență.
Fără iubirea inimii, focul viu, nu s-ar crea deschidere si cum accesam deschiderea daca nu prin inima puntea care conduce în inefabil!?
Accesarea aceasta reprezintă să te întorci în creație în creație interioară unde deții focul viu și curge iubirea pura divină nemărginită și necondiționată , aceasta este prin simțire și se parcurge prin simțire interioară facilitând intrarea către neutralitate, și în momentul în care ești în inima ai absorbit mintea. Mintea produce suferința umană și închisoarea in care ființă umană crede că e limitată, mărginită de un trup și separată în conștiința , o ce iluzie frumos ambalata de mintea creatoare!
Această călătorie dezvăluie ființei umane întregul in momentul in care se parcurge prin chemare interioară , regăsirea. De fapt nu e nimic în această, deoarece erau dintotdeauna dar ființă umană nefiind conștientă până în momentul declanșării, nu conștientiza aceasta.
Trăirea mentala este nivelul inferior și umbra ce țintuiește ființă umană în limitare.
Aceasta etapa odată transcendenta , ființă umană descoperă inefabil și parcurge dar fara iubire nu poate accesa ființarea.
Diferitele rezonante sunt in noua lume unde omul alege sa experimenteze conștient și sa parcurgă sau parcurgerea il parcurge pe el și el nefiind conștient suferă în credințele limitate ale tiparelor mentale.
Eliberarea de separare, traiectorii și identificare, care aduce liniștea atotcuprinzatoare, sa fie declanșată în ființă umană și ființă umană să parcurgă liniștea.
Ce alegem sa fim, suntem acum.